HEALTHY VEGETABLE FLAVOR

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta uleioasa de mare importanta economica si alimentara.
Prin continutul semintelor in substante grase (33-56 %) si calitatea deosebita a uleiului rezultat in extractie, planta reprezinta una dintre principalele surse de grasimi vegetale, utilizate in alimentatia omenirii, respectiv cea mai importanta sursa de ulei pentru Romania.

Ca sursa de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocupa locul al patrulea, dupa soia, palmier si rapita.

Valoarea alimentara ridicata a uleiului de floarea-soarelui, se datoreaza continutului bogat in acizi grasi nesaturati, reprezentati preponderent de acidul linoleic (44-75 %) si acidul oleic (14-43 %), cat si prezentei reduse a acidului linilenic (0,2 %), componente care-i confera stabilitate si capacitate indelungata de pastrare, superioare altor uleiuri vegetale.

Functia nutritiva a uleiului de floarea-soarelui este sporita de prezenta unor provitamine a vitaminelor liposolubile A, D, E, fosfatidelor ca si a vitaminelor B4, B8 , K. Uleiul mai contine steroli (aproximativ 0,04 %) si tocoferoli (fractiune antioxidanta a uleiului vegetal, cca. 0,07%).

Uleiul rafinat de floarea-soarelui se foloseste, in principal, in alimentatie, in industraia margarinei si a conservelor. Uleiul de floarea-soarelui este excelent pentru alimentatie, avand fluiditate, culoare, gust si miros placute. Produsul este folosit si in industrie pentru producerea lacurilor speciale si a rasinilor, precum si in pictura. Reziduurile rezultate in urma procesului de rafinare, se folosesc la fabricarea sapunurilor, la obtinerea cerurilor, fosfatidelor, lecitinei si tocoferolilor

Cele mai bune premergatoare pentru floarea soarelui sunt plantele care elibereaza terenul devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrarile solului sa se acumuleze si sa se pastreze în sol o cantitate cât mai mare de apa.

De regula, cerealele paioase si în primul rând grâul de toamna constituie premergatoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiva cu bune rezultate si dupa porumb.

Fertilizarea
Desi consuma cantitati mari de substante nutritive (40-60 kg N, 15-23 P2O5 si 75-120 kg K2O la o productie de 1000 kg seminte), floarea-soarelui reactioneaza mai slab la îngrasaminte decât alte culturi datorita sistemului radicular bine dezvoltat si ponderii reduse pe care o au semintele comparativ cu partile vegetative ale plantei.

Cea mai mare parte din elementele nutritive sunt consumate într-o perioada de 2 luni, pâna la începutul înfloririi.

Pentru diminuarea cresterii partilor vegetative în detrimentul fructificarii se evita aplicarea unilaterala si în doze mari a îngrasamintelor cu azot.
Azotul se va folosi numai împreuna cu fosforul care are efect favorabil asupra productiei de seminte si a procentului de ulei în seminte.

În functie de fertilitatea solului, umiditatea acestuia, planta premergatoare si productia scontata, dozele recomandate sunt de 60-120 kg/ha azot si 60-140 kg/ha fosfor într- un raport echilibrat de 1:1. Îngrasamintele cu potasiu apar necesare numai pe solurile sarace în acest element.

Gunoiul de grajd este bine valorificat de floarea-soarelui în doze moderate de 15-20 t/ha, aplicat sub aratura adânca împreuna cu îngrasamintele cu fosfor si potasiu. În cazul aplicarii gunoiului, dozele de îngrasaminte chimice se reduc corespunzator.

Îngrasamintele cu fosfor se pot aplica si odata cu semanatul în doze reduse pe rând. Se recomanda aplicarea fractionala a azotului: jumatate din doza la pregatirea patului germinativ sau odata cu semanatul, iar cealalta jumatate la a doua prasila mecanica.

Lucrarile solului


Lucrarile solului se executa ca si la cultura porumbului si ele urmaresc sa realizeze un teren bine afânat, structurat, fara hardpan, bine aprovizionat cu apa si curat de buruieni.

Samânta si semanatul
Samânta folosita trebuie sa aiba o puritate de minimum 98%, o germinatie de peste 85%, sa fie mare (MMB 70-80g), uniforma si sanatoasa. Pentru a se realiza un semanat de calitate si o rasarire uniforma se recomanda sortarea semintelor dupa marime si greutate.

Semanatul începe atunci când în sol la adâncimea de semanat temperatura a ajuns la 70C, timp de o saptamâna si are tendinta de crestere. Din punct de vedere calendaristic, perioada optima de semanat este cuprinsa între 1-15 aprilie. Semanatul prea timpuriu ca si cel întârziat, în afara epocii optime, determina scaderi de productie însemnate.

Desimea optima este cuprinsa între 40.000-60.000 plante recoltabile/ha. La semanat, desimea va fi cu circa 10-15% mai mare.

Se seamana cu semanatoarea SPC-6, la distanta de 70 cm între rânduri, la adâncimea de 4-7 cm în functie de textura si umiditatea solului, utilizându-se o cantitate de samânta de 5-6 kg/ha.

Lucrarile de îngrijire

Floarea-soarelui este foarte sensibila la îmburuienare mai ales la începutul vegetatiei. Combaterea buruienilor reprezinta cea mai importanta masura pentru obtinerea de productii mari. Ea se realizeaza pe cale mecanica si chimica.

Daca nu s-au folosit erbicide sunt necesare 2-3 prasile mecanice între rânduri si 2-3 prasile manuale pe rând.

Prima prasila mecanica se executa imediat ce se disting bine rândurile, când plantutele au format prima pereche de frunze, la adâncimea de 6 cm. Imediat se face si prima prasila manuala pe rând si daca cultura este prea deasa se efectueaza si raritul. A doua prasila mecanica trebuie facuta imediat ce apar buruienile (la 10-12 zile), la 8 cm adâncime. Ultima prasila mecanica se face mai la suprafata la 6 cm pentru a nu leza radacinile, la circa 15 zile dupa prasila a doua si trebuie încheiata când plantele au ajuns la 50-60 cm înaltime pentru ca dupa aceea se rup usor.

Numarul prasilelor se reduce prin aplicarea erbicidelor la 2 prasile mecanice între rânduri si eventual o prasila manuala pe rând.
Împotriva buruienilor monocotiledonate se aplica erbicide volatile Diizocab 80CE (800 g/l butilat) sau Triflurom (240 g/l trifluralin) la pregatirea patului germinativ si încorporare imediata în doze de 7-10 l si respectiv 4-5 l/ha. Ca erbicid antidicotiledoneic se aplica Gesagard 50 WP concomitent cu semanatul, în benzi pe rând late de 23 cm, în doze de 1-2,5 kg/ha.

Pentru combaterea costreiului se recomanda Fusilade super aplicat pe vegetatie, când costreiul are 15-30 cm înaltime, în doze de 2-3 l/ha.
Pentru combaterea daunatorilor din sol, odata cu semanatul, pe rând se aplica Sinolitox 20 kg/ha sau la rasarire Dimecis 300 CE 3,5 l/ha.
Polenizarea suplimentara a florii-soarelui prin aducerea stupilor de albine – 2 stupi pentru 1 ha) în vecinatatea lanului, aduce sporuri de productie.

Floarea-soarelui reactioneaza bine la irigare prin sporuri însemnate de productie. În faza critica pentru apa, de la aparitia inflorescentei (când are marimea unei monede) si pâna la terminarea umplerii boabelor se aplica 1-3 udari cu norme de 500-600 m3 apa/ha. În timpul înfloritului, irigarea prin aspersiune trebuie evitata deoarece apa spala polenul si împiedica zborul insectelor.

Recoltarea
Floarea soarelui se recolteaza cu combina la maturitatea tehnologica, când 75% din calatidii sunt brune, uscate si restul sunt galbene-brune, iar umiditatea semintelor a ajuns la 14-15%.

Pentru evitarea pierderilor prin scuturarea semintelor si frângerea tulpinilor, recoltarea trebuie încheiata în 6-8 zile pâna ce continutul în apa al semintelor ajunge la 10-12%.

În vederea recoltarii, combina C12 se echipeaza cu dispozitivul pentru recoltare integrala a florii-soarelui pe 6 rânduri si se regleaza sistemul de curatire pentru a rezulta seminte curate. Pentru grabirea si uniformizarea maturizarii se pot folosi desicanti când 50% din plante au calatidiile galbene si umiditatea semintelor a scazut la 30-35% iar dupa 9-10 zile se recolteaza.

Recoltarea se poate face si manual prin taierea calatidiilor, strângerea în gramezi si treierarea lor cu combina stationar.
Imediat dupa recoltat, semintele se curata cu vânturatori sau selectoare si se usuca pâna la umiditatea de pastrare de 8-9%. Floarea-soarelui are un potential de productie ridicat, putând realiza peste 2500kg/ha în cultura neirigata si peste 3500kg/ha în conditii de irigare.

CULTIVAREA PORUMBULUI

Porumbul face parte din familia Gramineae, subfamilia Panicoide, tribul Maydeae, specia Zea mays L. Porumbul este una dintre cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor întrebuintari a produselor sale în alimentatie, în zootehnie si în industrie

Boabele care contin o medie de 10% proteine, 7 % substante extractive neazotate, 4% grasimi, 2% celuloza, cenusa si apa, sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat în alimentatia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate în mare masura în alimentatia umana, precum si ca materie prima pentru importante industrii

În tara noastra porumbul cultivat detine locul cel mai important fata de alte culturi. Datorita importantei economice si a conditiilor favorabile, porumbul va detine si în continuare un loc preponderat în agricultura.

Porumbul este o planta iubitoare de caldura, cerintele lui mari fata de temperatura reliefându-se începând chiar cu germinatia, care are loc la minim 8 – 10 grade C. În luna mai temperatura trebuie sa fie de peste 13 grade C, la aparitia paniculului de peste 18 grade C, iar dupa aceea pâna la aparitia matasii si în timpul fecundarii de 22 grade C. În timpul formarii boabelor temperatura poate sa scada pâna la 10 grade C, iar în timpul maturarii lor chiar la 15 grade C.

Temperaturile mai scazute decât cele indicate pentru fazele de vegetatie duc la întârziere si la scaderea accentuata a productiei.
La temperaturile de 5 grade C cresterea plantelor înceteaza, iar brumele chiar si usoare distrug frunzele.
Porumbul are cerinte foarte mari la lumina si nu suporta umbrirea îndelungata.

PREGATIREA TERENULUI PENTRU CULTIVAREA PORUMBULUI


Porumbul prefera solurile fertile si profunde.

El poate însa valorifica datorita sistemului sau radicular bine dezvoltat si dotat cu o mare capacitate de solubilizare, soluri foarte diferite în privinta texturii „de la cele nisipoase pâna la cele argiloase” ale reactiei (de la pH 5,8 pâna la Ph 8) si a timpului zonal dând astfel recolte bune pe toata gama de soluri, de la cernoziomuri pâna la soluri brune.

ARATURA:
**se executa imediat dupa eliberarea terenului de catre planta premergatoare, la o adâncime de 25 – 30 cm.

Aratura de primavara trebuie executata, putând înlocui discul si grapa pentru a evita lucrarile repetate pe terenurile curate de vegetatii (buruieni) si bine aprovizionate cu apa.
În situatii extreme, când se executa aratura de primavara, trebuie efectuata cât mai devreme si de buna calitate.

Pregatirea patului germinativ urmareste nivelarea terenului si realizarea unui strat de sol afânat si maruntit pe adâncimea de semanat printr-un numar cât mai redus de treceri.

SAMANTA SI SAMANTATUL

La semanat se foloseste numai samânta hidrata din generatia F1 si tratata. Epoca de semanat corespunde perioadei când în sol, la o adâncime de 10 cm, se stabilizeaza temperaturi de peste 8 – 10 grade C.

DESIMEA DE SAMANTAT reprezinta un factor tehnologic foarte important si se stabileste în functie de particularitatile hibridului cultivat, de rezerva de apa din sol si de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive.
Semanatul se realizeaza la o distanta intre randuri de 70 – 75 si o adancime de 5 – 8 cm, asigurand 15 – 25 kg samanta /ha.

LUCRARILE DE INTRETINERE

Primele 2-3 saptamani dupa rasarire, constituie faza critica in ingrijirea porumbului, iar praselile se executa la intervale de 10 – 20 zile in functie de aparitia buruienilor.
Pentru diminuarea gradului de infestare cu buruieni este necesara combaterea lor pe cale chimica si se realizeaza cu un numar mare de erbicide.
Pe solurile care urmeaza sa se cultive in anul urmator porumb, mazare, cartofi se aplica erbicidul Onezin 50 Pu in doze de 5-10 kg/ha , in functie de continutul solului in humus si se incorporeaza prin lucrari de pregatire a patului germinativ.

FERTILIZAREA

Se face numai fertilizarea cu azot folosindu-se 100 – 140 kilograme de azot substanta activa la ha.

Porumbul este una dintre cele mai productive plante agricole cultivate la noi, dar pentru a realiza productii ridicate, are nevoie de cantitati mari de substante nutritive.

Pentru fiecare tona de boabe inclusiv pentru productia corespunzatoare de tulpini.

Porumbul extrage din sol, N – 29 kilograme, P2 O5 – 12 kilograme, K20 – 32 kilograme si Ca O – 9 kilograme.

Ingrasamintele sporesc productia la porumb pe toate solurile, chiar daca acestea au fertilitatea ridicata

GUNOIUL DE GRAJD este un ingrasamant deosebit de valoros pentru porumb.

El reprezinta o sursa de elemente nutritive pe intreaga perioada de vegetatie a porumbului si contribuie, in acelasi timp, la imbunatatirea unor insusiri fizice si biologice ale solului.

Gunoiul de grajd se aplica in doze de 20 – 40 tone/ha, odata la 4-5 ani pe acelasi teren si se incorporeaza in sol sub aratura adanca.

Din ingrasamintele chimice, rolul hotarator in obtinerea productiei de porumb il au ingrasamintele cu azot.
Conditiile de ingrasaminte cu azot aplicate variaza foarte mult, intre 60 – 200 kilograme /ha substanta activa, in functie de soiul cultivat, de plantele premergatoare.

GRAUL

Grâul este una dintre cele mai importanta plante cultivata, cu mare pondere alimentara, este considerata un factor important economic si furajer.

Suprafetele intinse pe care se seamana, precum si atentia de care planta se bucura se datoreaza:
- continutului ridicat al boabelor in hidranti de carbon si proteine, raportul acestor substante corespunzator cerintelor organismului uman;
- conservarea indelungata a boabelor si faptul ca pot fi transportate fara dificultate;
- planta are o plasticitate ecologica, graul poate fi cultivat in diferite zone climatice si la altitudini mari.

Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei destinata fabricarii painii, „fiind alimentul de baza”.

Boabele de grau sunt deasemeni folosite si la pastele fainoase precum si ca materie prima pentru industii diferite.

Boabele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, putem spune chiar superior porumbului, sub aspectul valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate.

Sub aspect agronomic, cultura de grau ofera avantaje datorita faptului ca este integral mecanizata. Toacmai de aceea dupa cultura de grau se poate semana orice cultura.

COMPOZITIA CHIMICA

Glucidele:
In compozitia bobului de grau predomina substantele extractive neazotate 63 – 75% din masa proaspata a bobului, formate in proteine de peste 90%, amidon, iar restul fiind dextrine si alte glucide.
Cantitatea si compozitia proteinelor dau calitatea nutritiva a bobului. Acumularea proteinelor depind de o serie de factori, cum ar fi: specia de grau, solul, conditiile climatice, fertilitatea solului si a dozelor de AZOTAT folosite. Conditiile climatice au rolul cel mai important.

In conditii climatice secetoase si calde, acumularea proteinelor in bob este favorizata, dar perioada de formare si umplere a bobului este mai scurta, coacerea fiind grabita si procentul proteinelor din bob au o compozitie mai mare. In conditiile climatice umede si racoroase este favorizata acumularea hidrantilor, totodata perioada de formare a bobului este mai lunga, ceea ce favorizeaza acumularea unor cantitati mai mari de amidon.

Lipidele:
Reprezinta 1,8 – 2,6 % din compozitia bobului si sunt acumulate in special cu stratul de alurona.

Substantele minerale:
Reprezinta un numar mare de elemente chimice (K, Ca, Mg, Si, Na, Cu, Mb, Mn), avand o pondere de 1,5 – 2,3 %, aflandu-se in partile periferice ale bobului.

Vitaminele: Bobul de grau contine vitaminele B1, B2, B5, B6 si vitamina PP.

Din punct de vedere agrotehnic, cultura de grau este mecanizata in totalitate si intra in toate aspectele sistemului de rotatie agricola, fiind considerata o planta premergatoare foarte buna, deoarece are o perioada de vegetatie relativ scurta favorizand realizarea in conditii optime a lucrarilor pentru pregatirea patului germinativ al culturii ce urmeaza.

Pregatirea terenului

Lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ

Lucrarile de pregatire ale solului au o mare importanta pentru grau. O buna pregatire a terenului depinde in mare masura de planta premergatoare si anume de momentul cand aceasta elibereaza terenul si starea de umiditate in care il lasa.
Cele mai bune rezultate se inregistreaza atunci cand solul este bine maruntit si asezat cu o buna rezerva de apa si nutritii, lipsit de resturi vegetale. Pentru grau important este aratul, maruntirea terenului.
Atunci cand graul urmeaza dupa plante ce au fost recoltate vara, cel mai indicat si din punct de vedere economic, sa se efectueze o aratura la adancimea de 20 cm adancime, sau mai la suprafata daca solul are o umiditate mai scazuta, iar resturile vegetale sa fie incorporate complet. Daca solul este prea uscat si rezulta bulgari mari, se renunta la arat si se pregateste cu grapa cu discuri de tip greu.

PREGATIREAA PATULUI GERMINATIV

Pregatirea patului germinativ se face cu 1-2 zile inainte de semanat si consta in afanarea si maruntirea bulgarilor, pe o adancime de 6 – 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri.
In preziua sau in ziua semanatului, se efectueaza lucrarea cu combinatorul, pana la adancimea de semanat, astfel ca samanta sa ajunga pe un „substrat” asezat, cu aport capilar, iar stratul de sol de deasupra semintei sa fie maruntit si afanat, pentru a permite accesul aerului ("conditii optime pentru declansarea germinatiei").
Lucrarea cu combinatorul se executa pe directia perpendiculara sau oblica fata de directia de semanat. Semanatul este lucrarea care conditioneaza in buna masura calitatea si potentialul de productie al culturii de grau.
Pregatirea patului germinativ are drept scop realizarea afanarii solului pe adancimea de semanat, incoltirea si rasarirea rapida, uniforma si energica a plantelor. Semanatul de calitate, cu samanta uniform repartizata pe suprafata, la aceeasi adancime, pe teren asezat, asigura o rasarire uniforma si ocuparea rapida a terenului, cu inabusirea eventualelor buruieni si permite o productie ridicata.

FERTILIZAREA
Aplicarea ingrasamintelor contribuie direct la sporirea productiei de grau. Fertilizarea organica se recomanda la culturile premergatoare. sub forma semifermentata, gunoiul de grajd poate fi aplicat si direct culturii de grau, in doza de 15 – 20 t/ha. Ingrasamintele chimice se aplica pentru completarea necesarului de elemente nutritive ale plantelor, tinand cont de fertilizarea organica aplicata in cadrul rotatiei si de alti factori.

Fertilizarea cu fosfor contribuie la depasirea productiei medii de 3-4 t/ha, prin valorificarea mai eficienta a ingrasamantului cu azot. Graul valorifica mai mult ingrasamintele cu fosfor, comparativ cu porumbul sau alte plante de cultura, care folosesc efectul permanent al fertilizarii cu fosfor si potasiu, in cantitate de 40 – 60 Kg substanta activa /ha. Dozele cu fosfor sunt cuprinse intre 60 – 80 Kg P205 t/ha, tinand cont de productia scontata, cantitatea de gunoi de grajd aplicata, tipul de sol si starea acestuia de aprovizionare cu fosfor.
Ingrasamintele cu fosfor se administreaza prin imprastierea uniforma la suprafata solului si se incorporeaza odata cu aratura sau inainte de pregatirea patului germinativ, prin discuire. In lipsa ingrasamintelor cu fosfor, se recomanda aplicarea cu ingrasaminte complexe, cu continut ridicat in fosfor (16:48:0; 13:26:13).

Aplicarea ingrasamintelor organice, chimice si a amendamentelor calcaroase se face pe baza cartarii agrochimice si in functie de:

Planta premergatoare;
Fertilizarea aplicata anterior;
Gradul de aprovizionare cu apa;
Nivelul de productie posibil obtinut.

Fertilizarea organica se recomanda la culturile premergatoare. Fertilizarea cu potasiu este necesara numai pe solurile cu un continut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppmK, administrandu-se doze de 40 – 80 kg K20/ha cu prioritate in conditii de cultura intensiva. Ingrasamintele cu potasiu se administreaza ca si cele cu fosfor, inainte de aratura sau inainte de pregatirea patului germinativ. Daca doza de potasiu nu poate fi asigurata din ingrasamintele complexe, atunci se aplica separat, sub forma de sare potasica.
Reusita culturii cerealelor paioase depinde de aplicarea corecta a tuturor verigilor tecnologice, iar aceasta este conditionata de existenta parcelelor mari, pretabile la mecanizare, chimizare si irigatii.

Se recomanda asocierea in parcele mai mari si asigurarea rotatiei corespunzatoare. Pe asemenea suprafete, in vederea aplicarii diferitelor tratamente in perioada de vegetatie (FERTILIZARI, ERBICIDARI, COMBATEREA DAUNATORILOR SI A BOLILOR FOLIARE) este necesar ca semanatul sa se efectueze cu „carari” pentru a permite intrarea utilajelor pentru aplicarea acestor tratamente.

CULTURA GRAULUI

Grâul este una dintre cele mai importanta plante cultivata, cu mare pondere alimentara, este considerata un factor important economic si furajer.

Suprafetele intinse pe care se seamana, precum si atentia de care planta se bucura se datoreaza:
- continutului ridicat al boabelor in hidranti de carbon si proteine, raportul acestor substante corespunzator cerintelor organismului uman;
- conservarea indelungata a boabelor si faptul ca pot fi transportate fara dificultate;
- planta are o plasticitate ecologica, graul poate fi cultivat in diferite zone climatice si la altitudini mari.

Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei destinata fabricarii painii, „fiind alimentul de baza”.




Boabele de grau sunt deasemeni folosite si la pastele fainoase precum si ca materie prima pentru industii diferite. Boabele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, putem spune chiar superior porumbului, sub aspectul valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate.

Sub aspect agronomic, cultura de grau ofera avantaje datorita faptului ca este integral mecanizata. Toacmai de aceea dupa cultura de grau se poate semana orice cultura.

Compozitia chimica

Glucidele:

In compozitia bobului de grau predomina substantele extractive neazotate 63 – 75% din masa proaspata a bobului, formate in proteine de peste 90%, amidon, iar restul fiind dextrine si alte glucide. Cantitatea si compozitia proteinelor dau calitatea nutritiva a bobului. Acumularea proteinelor depind de o serie de factori, cum ar fi: specia de grau, solul, conditiile climatice, fertilitatea solului si a dozelor de AZOTAT folosite.
Conditiile climatice au rolul cel mai important. In conditii climatice secetoase si calde, acumularea proteinelor in bob este favorizata, dar perioada de formare si umplere a bobului este mai scurta, coacerea fiind grabita si procentul proteinelor din bob au o compozitie mai mare. In conditiile climatice umede si racoroase este favorizata acumularea hidrantilor, totodata perioada de formare a bobului este mai lunga, ceea ce favorizeaza acumularea unor cantitati mai mari de amidon.

Lipidele: Reprezinta 1,8 – 2,6 % din compozitia bobului si sunt acumulate in special cu stratul de alurona.

Substantele minerale: Reprezinta un numar mare de elemente chimice (K, Ca, Mg, Si, Na, Cu, Mb, Mn), avand o pondere de 1,5 – 2,3 %, aflandu-se in partile periferice ale bobului.

Vitaminele: Bobul de grau contine vitaminele B1, B2, B5, B6 si vitamina PP.

Din punct de vedere agrotehnic, cultura de grau este mecanizata in totalitate si intra in toate aspectele sistemului de rotatie agricola, fiind considerata o planta premergatoare foarte buna, deoarece are o perioada de vegetatie relativ scurta favorizand realizarea in conditii optime a lucrarilor pentru pregatirea patului germinativ al culturii ce urmeaza.

Pregatirea terenului

Lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ

Lucrarile de pregatire ale solului au o mare importanta pentru grau. O buna pregatire a terenului depinde in mare masura de planta premergatoare si anume de momentul cand aceasta elibereaza terenul si starea de umiditate in care il lasa.

Cele mai bune rezultate se inregistreaza atunci cand solul este bine maruntit si asezat cu o buna rezerva de apa si nutritii, lipsit de resturi vegetale. Pentru grau important este aratul, maruntirea terenului. Atunci cand graul urmeaza dupa plante ce au fost recoltate vara, cel mai indicat si din punct de vedere economic, sa se efectueze o aratura la adancimea de 20 cm adancime, sau mai la suprafata daca solul are o umiditate mai scazuta, iar resturile vegetale sa fie incorporate complet. Daca solul este prea uscat si rezulta bulgari mari, se renunta la arat si se pregateste cu grapa cu discuri de tip greu.

Pregatirea patului germinativ

Pregatirea patului germinativ se face cu 1-2 zile inainte de semanat si consta in afanarea si maruntirea bulgarilor, pe o adancime de 6 – 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri. In preziua sau in ziua semanatului, se efectueaza lucrarea cu combinatorul, pana la adancimea de semanat, astfel ca samanta sa ajunga pe un „substrat” asezat, cu aport capilar, iar stratul de sol de deasupra semintei sa fie maruntit si afanat, pentru a permite accesul aerului ("conditii optime pentru declansarea germinatiei").

Lucrarea cu combinatorul se executa pe directia perpendiculara sau oblica fata de directia de semanat. Semanatul este lucrarea care conditioneaza in buna masura calitatea si potentialul de productie al culturii de grau.

Pregatirea patului germinativ are drept scop realizarea afanarii solului pe adancimea de semanat, incoltirea si rasarirea rapida, uniforma si energica a plantelor. Semanatul de calitate, cu samanta uniform repartizata pe suprafata, la aceeasi adancime, pe teren asezat, asigura o rasarire uniforma si ocuparea rapida a terenului, cu inabusirea eventualelor buruieni si permite o productie ridicata.

Fertilizarea


Aplicarea ingrasamintelor contribuie direct la sporirea productiei de grau. Fertilizarea organica se recomanda la culturile premergatoare. sub forma semifermentata, gunoiul de grajd poate fi aplicat si direct culturii de grau, in doza de 15 – 20 t/ha. Ingrasamintele chimice se aplica pentru completarea necesarului de elemente nutritive ale plantelor, tinand cont de fertilizarea organica aplicata in cadrul rotatiei si de alti factori.


Fertilizarea cu fosfor contribuie la depasirea productiei medii de 3-4 t/ha, prin valorificarea mai eficienta a ingrasamantului cu azot. Graul valorifica mai mult ingrasamintele cu fosfor, comparativ cu porumbul sau alte plante de cultura, care folosesc efectul permanent al fertilizarii cu fosfor si potasiu, in cantitate de 40 – 60 Kg substanta activa /ha.

Dozele cu fosfor sunt cuprinse intre 60 – 80 Kg P205 t/ha, tinand cont de productia scontata, cantitatea de gunoi de grajd aplicata, tipul de sol si starea acestuia de aprovizionare cu fosfor. Ingrasamintele cu fosfor se administreaza prin imprastierea uniforma la suprafata solului si se incorporeaza odata cu aratura sau inainte de pregatirea patului germinativ, prin discuire. In lipsa ingrasamintelor cu fosfor, se recomanda aplicarea cu ingrasaminte complexe, cu continut ridicat in fosfor (16:48:0; 13:26:13).

Aplicarea ingrasamintelor organice, chimice si a amendamentelor calcaroase se face pe baza cartarii agrochimice si in functie de: